luni, 24 august 2009

Morala Sexuala!

Tanarul roman este un ins distrus interior incapabil de orice gen de naivitate , lucid, de o luciditate asasina, cu distanta de viata, marita de tot ce este incomensurabil in vulgaritate. Initierea in actele esentiale si supreme capata astfel un caracter de vid moral si de dezverginare afectiva. Nu cred ca exista o a doua tara in lume unde sexualitatea sa fie in asa masura deposedata de un nimb afectiv, de un complex emotional si de o spontaneitate naiva. In toate sensurile, misterul este iremediabil deflorat . Pentru adolescentul roman singurul eveniment remarcabil este blenoragia corespondentul organic al smecheriei, ca urmare la el nu exista aceasta violare a vietii de iluziile care-i imbraca nimicul.
O tara serioasa salveaza misterele si nu compromite locurile in care irationalul vietii devine substanta. E deci ingrozitor sa traiesti intr-o lume golita de inexprimabil, anulata in tainele sale, pangarita in esenta ei!

vineri, 21 august 2009

Traiasca noua tara Vomania!

Dragi politicieni ,poporul asta s-a saturat de ordinarii si imputitii care fac pe desteptii si pe corectii. Nu ne mai puteti pacali . Ne crapa efectiv obrazul de rusine si de scarba in locul vostru. Romania ar trebui sa se numeasca Vomania, si voi dragi parlamentari si sefi de stat si de guvern ar trebui sa adunati voma pe care zilnic o varsa acest popor umilit si batjocorit de cand se stie!

marți, 18 august 2009

Panorama Desertaciunilor!

In Romania s-au nascut si se vor naste cei mai tristi ganditori.Nu in sensul ca Romania ar fi trista ci ca ea ofera prea multe verificari tristetii! De aceea nu mai astept nimic de la inteligenta romaneasca pentru ca stiu ca orice surpriza este iluzorie. Oamenii inteligenti au devenit absolut INUTILI .

luni, 17 august 2009

Azi! 17august 2009

Natura te invita la o inmarmurire parfumata si aeriana la un extaz fara lacrimi si la o voluptate cu amintiri de dincolo de lume. Si astfel nu te mai simti legat de nici un obiect si nu mai poti sa crezi in nimic ce nu ar fi desprinderea ta de fire.
Adesea iti doresti o mare infrangere in viata , ca sa poti gusta din plin ce rost are natura ca un cadru de de consolari. Noua nu ne ramane decat exilul in fiinta, ratacirea in existenta.
Viata in final are ceva din isteria unui sfarsit de primavara. Un sicriu spanzurat de stele, o nevinovatie putreda, un viciu floral.Amestecul acela de CIMITIR si PARADIS. . .